MD-2012, mun. Chișinău, str. 31 August 1989, nr.129

  secretariat@fscre.md       (022)26-65-76

De - adminfscre

Cine poate beneficia de pensia anticipată și în ce condiții?

Prin Legea 208 din 6 decembrie 2021 a fost modificată  Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, după cum urmează:

A fost introdusă o nouă categorie de pensie – „pensie anticipată pentru carieră lungă.”

Dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin. (1), adică bărbații – 39 de ani, femeile -35,6 ani, iar începînd cu 1 iulie 2022 – 36 de ani, indiferent de vîrstă.

La calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate pentru carieră lungă nu se iau în calcul perioadele necontributive (perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus; perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia; perioada de îngrijire a unui copil pînă la vîrsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore în caz de deces al ambilor părinţi; perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională; perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, de către tutore sau curator, până la angajarea în funcția de asistent personal; perioada de rezidențiat în învățămîntul postuniversitar obligatoriu; perioadele de activitate necontributive în funcția de judecător și procuror de pînă la 31 decembrie 2005; perioadele în care au fost realizate pînă la 1 ianuarie 1999 – de îngrijire a unui invalid de gradul I, a unui copil invalid sub vîrsta de 16 ani sau a unei persoane care a depășit vîrsta de 75 de ani și studiul în instituţiile de învăţămînt superior de zi).

Cuantumul pensiei anticipate pentru carieră lungă se stabilește în aceleași condiții în care se stabilește cel al pensiei pentru limită de vârstă.

Pensia anticipată pentru carieră lungă se acordă de la data depunerii cererii. La data îndeplinirii cumulative a condițiilor pentru acordarea pensiilor pentru limită de vârstă se acordă, la cerere, pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor necontributive asimilate și a celor contributive.

 S-a schimbat mecanismul indexării pensiilor.

Pensiile se vor indexa anual la 1 aprilie. Coeficientul de indexare va constitui creșterea anuală a indicelui prețurilor de consum pentru anul precedent anului indexării. Coeficientul de indexare se stabilește de către Guvern.

Pensiile vor fi majorate anual, la 1 aprilie, cu un supliment de solidaritate, în sumă fixă –  o componentă a pensiei care nu se indexează. Cuantumul acestuia variază anual în funcție de indexarea și majorarea pensiei calculate și de evoluția pensiei minime”

Astfel, suma fixă se va determina prin indexarea cuantumului pensiei medii cu 50% din creșterea produsului intern brut în termeni reali în anul precedent și se va stabili de către Guvern.

Cheltuielile pentru majorarea pensiilor vor fi achitate achitate din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

S-au efectuat modificări și la compartimentul solicitării pensiei. Așadar, cererea de acordare a pensiei poate fi depusă în formă electronică cu aplicarea semnăturii electronice, prin intermediul portalului guvernamental unic al serviciilor publice, al portalului guvernamental al cetățeanului ori al paginii web oficiale a Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu excepția persoanelor care şi-a stabilit domiciliul într-un stat cu care Republica Moldova nu are încheiat un acord privind asigurările sociale și în cazul stabilirii pensiilor de urmaș, pensiei speciale și pensiei anticipate pentru carieră lungă. Pensia se stabilește în baza datelor din contul personal al asiguratului, gestionat în conformitate cu Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.

Persoana care şi-a stabilit domiciliul într-un stat cu care Republica Moldova nu are încheiat un acord privind asigurările sociale sau reprezentantul său desemnat prin procură depune cererea de pensionare, actul de identitate din sistemul național de pașapoarte şi celelalte acte necesare la organul teritorial de asigurare socială de la ultimul domiciliu din Republica Moldova, cererea fiind înregistrată în mod obligatoriu.

 Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă de organul teritorial de asigurări sociale şi semnată de conducătorul acestuia, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

 Important e că cererea de pensionare, depusă poate fi retrasă de persoana care a depus-o, până la emiterea deciziei de stabilire a pensiei.

S-a majorat și termenul de acordare a dreptului la pensie pentru limită de vîrstă – de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea şi actele necesare au fost depuse, în termen de 90 de zile de la această dată (anterior 30 de zile).

La pensia de dizabilitate – de la data emiterii deciziei de încadrare în grad de dizabilitate a Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau a structurilor sale teritoriale de încadrare în grad de dizabilitate, dacă cererea şi actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la această dată. În cazul în care data încadrării în gradul de dizabilitate nu coincide cu data începerii expertizei medicale, pensia de dizabilitate se stabileşte de la data începerii expertizei medicale, dacă cererea cu actele necesare a fost depusă în termen de 90 de zile de la data constatării dizabilității.

Începînd cu 1 ianuarie 2022 se vor recalcula pensile stabilite după 1 ianuarie 1999 și pînă la 1 ianuarie 2019, cu stagiul de cotizare după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, de la 5 pînă la 7 ani.

Totodată, începînd cu 1 ianuarie 2022, pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă/pensie de dizabilitate în condițiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des dect o dată la doi ani, cu condiția că pensia calculată conform formulelor din anexe, părți integrante ale prezentei legi, este mai mare decât pensia aflată în plată!

De la 1 ianuarie 2022 va avea loc și reexaminarea pensiilor de dizabilitate, stabilite până la 1 ianuarie 2022, în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, conform eșalonării prevăzute în tabelul nr. 12 din Lege:

 Perioada de stabilire a pensiilor
Pensiile stabilite/ reexaminate până la 1 ianuarie 1999Pensiile stabilite după 1 ianuarie 1999 și până la 1 ianuarie 2022
Anul în care va fi efectuată reexaminarea pensiei2022 (1 ianuarie)2023  (1 ianuarie)2024 (1 ianuarie)
Stagiu de cotizare după realizarea dreptului la pensie de dizabilitatede la 2 anide la 7 anide la 2 ani până la 7 ani

Cererea de reexaminare a pensiei pentru limită de vârstă, precum și cererea de reexaminare a pensiei de dizabilitate se depun la organul teritorial de asigurări sociale de la domiciliul asiguratului sau, în formă electronică, prin intermediul portalului guvernamental unic al serviciilor publice, al portalului guvernamental al cetățeanului ori al paginii web oficiale a Casei Naționale de Asigurări Sociale.

 Pentru persoana care şi-a stabilit domiciliul în străinătate: beneficiarul de pensie va completa certificatul de viaţă şi îl va semna la autoritatea administrației publice locale, la un notar public sau la misiunea diplomatică/oficiul consular al Republicii Moldova de pe teritoriul statului de domiciliu sau la subdiviziunile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale, care va autentifica faptul că acest document a fost semnat personal de către titularul drepturilor sociale.

De - adminfscre

Procedura de acordare a zilelor libere pentru fiecare doză de vaccinare

Zilele libere se acordă in baza cererii angajatului sau doar in baza certificatului de vaccinare prezentat angajatorului? Dat fiind faptul că vaccinarea in Republica Moldova nu are caracter obligatoriu ci de recomandare, zilele libere se acordă la cererea salariatului, care ulterior va prezenta certificatul de vaccinare pentru fiecare doză” de vaccin administrat.
Care sunt zilele libere acordate de angajator pentru fiecare doză de vaccin? Se acordă zi liberi din ziua vaccinării sau începând cu ziua imediat următoare? Cu scopul prevenirii evenimentelor adverse post-imunizare, zilele libere se acordă salariaților în ziua vaccinării și ziua imediat următoare, pentru fiecare doză de vaccin efectuat.
Cum se acordă zile libere dacă salariatul s-a vaccinat in timpul concediului de odihni anual, concediul neplătit, concediului medical sau in perioada studiilor? În cazul în care salariatul s-a vaccinat în perioada concediului de odihnă anual, neplătit, concediului medical sau studiilor, ținându-se cont de scopul urmărit prin acordarea zilelor libere pentru vaccinare, acesta nu poate solicita zile libere, nefiind prezent la locul de muncă în ziua vaccinării, aflându-se în concediu plătit, neplătit, medical, etc.
Cum se acordă zile libere, dacă vaccinarea sau zilele libere la care are dreptul salariatul, coincid cu zilele de repaus sau cele de sărbătoare nelucrătoare? In cazul în care ziua vaccinării și/sau ziua imediat următoare este zi de repaus sau de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul este obligat să acorde salariatului vaccinat zi liberă plătită, ziua lucrătoare imediat următoare ce urmează după ziua de repaus sau de sărbătoare.
Are dreptul salariatul să solicite alipirea acestor zile libere la concediul de odihni anual sau în altă perioadă și în ce cazuri? Salariatul nu are dreptul să solicite alipirea acestor zile libere la concediul de odihnă anual sau în altă perioadă. Reiteram că scopul acordării zilelor libere pentru vaccinare este minimizarea sau evitarea evenimentelor de reacții adverse post-imunizare, care se înregistrează, de regulă, în ziua vaccinării sau în a doua zi după administrarea vaccinului.

De - adminfscre

Angajatorul a emis decizie de acordare a plăților de stimulare în ajunul sărbătorilor de iarnă în mărime de 50% din salariu de funcție, pentru salariații care vor prezenta certificat de vaccinare completă. Sunt legale acțiunile angajatorului? Nu sunt acțiuni discriminatorii în coraport cu salariații care nu doresc să se vaccineze?

Conform p.4 a Hotărârii Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică nr.57/2021 și p.3.1 a Hotărârii Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică nr.62/2021, conducătorii instituțiilor, întreprinderilor, organizațiilor, agențiilor și instituțiilor din subordine, indiferent de forma de proprietate, vor asigura un mediu sigur de activitate la locul de muncă, precum și facilitarea și încurajarea activă a personalului din subordine pentru vaccinarea împotriva COVID-19, ca unica măsură de sănătate publică pentru prevenirea și controlul infecției.

Din acest context, rezultă că decizia emisă de conducătorul unității economice privind stimularea financiară în ajunul sărbătorilor de iarnă a salariaților ce vor prezenta certificat de vaccinare completă, corespunde cerințelor Hotărârilor Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică.

Referitor la prezența sau absența caracterului discriminatoriu în decizia emisă, se necesită a menționa prevederile art.8 al.2 a Codului Muncii care stabilesc că nu constituie discriminare stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor, care sînt determinate de cerinţele specifice unei munci, stabilite de legislaţia în vigoare, sau de grija deosebită a statului faţă de persoanele care necesită o protecţie socială şi juridică sporită.

Astfel, stabilirea de către angajator a unor drepturi suplimentare salariaților ce vor prezenta certificatul de vaccinare completă până la finele anului calendaristic, inclusiv oferirea adaosului la salariu, pe motivul vaccinării, constituie măsură de facilitare și încurajare activă a salariaților pentru vaccinarea împotriva COVID-19 și nu are caracter discriminatoriu.

De - adminfscre

Salariatul care activează la unitate de 5 luni, solicită acordarea a 14 zile din concediul de odihnă anual și ajutor material pentru întremarea sănătății. Angajatorul a acceptat acordarea zilelor de concediul, dar a refuzat acordarea ajutorului material. Sunt legale acțiunile angajatorului?

Prevederile generale ale art.115 CM stabilesc că concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaților după expirarea a 6 luni de muncă în unitate. Totodată prin al.2¹ a art.115 CM, legiuitorul prevede că concediul de odihnă pentru primul an de muncă poate fi acordat salariatului înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate.

Concediul de odihnă anual conform al.5 art.115 CM poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în părți, una dintre care va avea o durată de cel puțin 14 zile calendaristice.

Pentru a determina durata, numărul zilelor de concediul de odihnă anual la care are dreptul salariatul în luna depunerii cererii de solicitare a concediul anual, se va calcula prin formula: numărul total de zile de concediul de odihnă anual stabilite prin contractul individual de muncă, vor fi împărțite la 12 ( numărul de luni calendaristice anuale) și înmulțite la numărul lunilor calendaristice lucrate de salariat până la ziua depunerii cererii de solicitare a concediului de odihnă anual.

Astfel prin decizia angajatorului, salariatul va putea beneficia de zile de concediul de odihnă anual cu durata corespunzătoare perioadei lucrate în cadrul unității.

Referitor la ajutorul material pentru întremarea sănătății, stabilit prin art.4 Capitolul VI a Convenției colective nivel ramural pentru anii 2018-2022, menționăm că condițiile de a beneficia de acest ajutor material sunt activitatea neîntreruptă a salariatului nu mai puțin de 6 luni în unitate și durata concediului de odihnă anual de cel puțin 14 zile calendaristice. Astfel salariatul respectiv, înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, va putea beneficia, cu acordul angajatorului, la zile de concediul de odihnă anual, însă ajutorul material pentru întremarea sănătății în mărimea stabilită în contractul colectiv la nivel de unitate, dar nu mai mic decât un salariu tarifar de bază, va putea fi solicitat abia după expirarea a 6 luni de muncă neîntreruptă în unitate.

De - adminfscre

Aș vrea să aflu în ce cazuri legislația prevede suspendarea statutului de persoană asigurată al salariatului?

Asigurarea medicală în materia raporturilor de muncă, în condițiile legii, constituie o garanție a salariatului. Art.9 alin.1 lit.o) din CM stabilește că salariatul are dreptul la asigurarea medicală obligatorie, în modul prevăzut de legislația în vigoare.

Statutul de persoană asigurată reprezintă pentru persoana fizică temei de a beneficia de serviciile medicale prevăzute în programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală.

Potrivit cerințelor pct.34 subpct.1) din Regulamentul privind acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1246/2018 (în redacția Hotărârii Guvernului nr.931/2020), statutul de persoană asigurată pentru persoanele angajate se suspendă la încetarea raporturilor de muncă (art.81 CM) sau la suspendarea raporturilor de muncă conform art.6 alin.4 lit.e) și i) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Astfel, art.6 alin.4 lit.e) și i) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede în mod concret că statutul de persoană asigurată se suspendă în cazul:

  • încorporării în serviciul militar în termen (art.76 lit. e) CM)
  • suspendării contractului individual de muncă, cu excepția suspendării în circumstanțe ce nu depind de voința părților, suspendării din inițiativa salariatului în caz de aflare în concediul pentru îngrijirea unui membru al familiei bolnav cu durata de până la doi ani conform certificatului medical ( art.78 aln.1 lit.b) CM) și în caz de aflare în concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani (art.78 alin.1 lit.a) CM)

Prin urmare, este de observat că statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală pentru persoanele angajate se suspendă atât la încetarea raporturilor de muncă în cazurile invocate de art.81CM la care se atribuie:

  • încetarea CIM în circumstanțe ce nu depind de voința părților conform art.82CN
  • încetarea CIM prin acordul scris al părților potrivit art.82¹ CM
  • demisia în concordanță cu cerințele art.82CM
  • concedierea în temeiurile art.86 alin. 1
  • suspendare a CIM prin acordul părților art.77 lit. a)-f) CM
  • suspendarea CIM la inițiativa unei părți art.78 alin.1) lit.b¹)-f) și alin.2 lit.a)-c) CM
  • și în alte cazuri prevăzute de legislație

Potrivit art.6 alin.4 din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală se suspendă, de asemenea, în cazul:

  • radierii persoanei asigurate din evidența nominală a persoanelor neangajate asigurate de către Guvern
  • atingerii vârstei de 18 ani;
  • persoanelor care au achitat prima de asigurare în sumă fixă pentru anul respectiv de gestiune la 31 decembrie;
  • expirării unui an de la data de achitare stabilită pentru prima de asigurare în formă de contribuție procentuală la salariu şi la alte recompense şi/sau în cazul neachitării acesteia;
  • neprezentării, conform legislaţiei în vigoare, a dărilor de seamă fiscale pe o perioadă ce depăşeşte un an;
  • suspendării activităţii unităţii sau lichidării unității în temei legal;
  • decesului persoanei asigurate.

Salariaţii al căror statut de persoană asigurată a fost suspendat conform alin. (4) lit. f) – i) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, se atribuie la categoria persoanelor care sunt obligate să se asigure în mod individual.

De - adminfscre

Acumulând 24 de ore lucrate suplimentar, salariatul a solicitat ca acestea să nu îi fie compensate prin adăugarea unui spor la salariu, ci cu timp liber corespunzător. Am putea să îi acordăm acestui salariat nu trei zile complete de repaus (8h*3=24h), ci să compensăm aceste 24 de ore în alt mod, oferindu-i posibilitatea să lucreze şase zile cu o durată redusă (4h*6= 24h)?

În corespundere cu cerinţele art. 157 CM remunerarea muncii suplimentare se face în cazul retribuirii muncii pe unitate de timp (cu salariu tarifar sau cu salariul funcţiei) pentru primele două ore, se retribuie în mărime de cel puţin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului pe unitate de timp, iar pentru orele următoare – cel puţin în mărime dublă.

În cazul retribuirii muncii în acord cu aplicarea sistemului tarifar de salarizare, pentru munca suplimentară se plătește un adaos de cel puţin 50% din salariul tarifar al salariatului de ca­tegoria respectivă, remunerat pe unitate de timp pentru primele 2 ore, şi în mărime de cel puţin 100% din acest salariu tarifar  pentru orele următoare, iar cu aplicarea sistemelor netarifare salarizare – de 50% pentru primele 2 ore şi, respectiv, 100% a cuantumul minim garantat al salariului pe unitate de timp sectorul real – pentru orele următoare.

 În fine, e relevant de menționat că potrivit noii reguli cuprinse în art. 104 alin. (8) CM se admite ca în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă să fie prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentară cu ore libere, cu acordul scris al părților. În acest caz, orele libere vor fi acordate în decurs de 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare.

Prin urmare, cele 24 de ore lucrate suplimentar de către salariatul care ulterior a solicitat compensarea lor cu timp liber în decurs de 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare, pot fi folosite prin acordul scris al părților cu aplicarea diferitor modalități acceptate de părţile semnatare, inclusiv cu posibila aplicare a modalităţi enunţate de autorul întrebării (ce nu contravine legislaţiei muncii).