Care este suma maximă a reținerilor din salariu, pe care le poate face lunar angajatorul, pentru compensarea prejudiciului cauzat din vina salariatului?

Reţinerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaţilor faţă de angajator se
pot face în baza ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărârii) acestuia:
a) pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului;
b) pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul;
c) pentru acoperirea avansului necheltuit şi nerestituit la timp, eliberat pentru
deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru
necesităţi gospodăreşti, dacă salariatul nu contestă temeiul şi cuantumul
reţinerilor;
d) pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului
(articolul 338);
Articolul 149 din Codul muncii stabilește limitele reţinerilor din salariu care nu
poate să depășească 20 la sută. În caz de reţinere din salariu în baza câtorva acte
executorii, salariatului i se păstrează, în orice caz, 50 la sută din salariu.
Limitările nu se aplică reţinerii din salariu în caz de urmărire a pensiei
alimentare pentru copiii minori. În acest caz, suma reţinută nu poate fi mai mare
de 70 la sută din salariul care se cuvine să fie plătit salariatului.
Este de menționat că, conform prevederilor articolul 150 din Codul muncii, nu
se admit reţineri din indemnizaţia de eliberare din serviciu, din plăţile de
compensare şi din alte plăţi care, conform Codului de executare al Republicii
Moldova, nu pot fi urmărite. Potrivit articolul 110 din Codul de executare, din
veniturile care nu pot fi urmărite fac parte sumele plătite în legătură cu
deplasarea în interes de serviciu, cu transferul, cu angajarea sau cu trimiterea la
muncă în altă localitate, plata suplimentară pentru lucrul legat de deplasări
frecvente; sporurile pentru muncă în condiţii grele sau vătămătoare