Salariatul concediat deţinea şi funcţia de preşedinte al Comitetului sindical din unitate (pe baze obşteşti). După aproape trei ani de judecată, a fost repus în funcţia deţinută în baza contractului individual de muncă. În această perioadă, la iniţiativa şi sub conducerea angajatorului, a fost ales un nou preşedinte al Comitetului sindical, convenabil conducerii instituţiei respective şi autorităţii publice locale. Vă rog să ne spuneţi dacă, în asemenea caz, salariatul restabilit în serviciu poate să-şi reia funcţia de preşedinte al Comitetului sindical?

Alegerea preşedintelui comitetului sindical ţine, în exclusivitate, de competenţa sindicatului. Or, alegerea unui preşedinte al Comitetului sindical, cu implicarea angajatorului sau a autorităţilor publice, nu se potriveşte cu principiul libertăţii sindicale.

Libertatea sindicală implică dreptul lucrătorilor de a-şi alege
reprezentanţii în deplină libertate (independenţă), adică după propria voinţă şi convingere. Mai mult, este prerogativa organizaţiei sindicale de a stabili condiţiile pentru alegerea liderilor săi, iar autorităţile publice, angajatorii, reprezentanţii acestora trebuie să se abţină de la orice ingerinţă în exercitarea dreptului sindicatelor de a-şi alege liber reprezentanţii, aşa cum garantează Convenţia nr. 87 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical (ratificată de către Republica Moldova prin Legea nr. 593-XIII din 26.09.1995).

Aceste prevederi ale dreptului internaţional sunt transpuse,
în măsură deplină, în legislaţia naţională. Astfel, potrivit art. 5 din
Legea sindicatelor, acestea din urmă sunt independente în activitatea lor, inclusiv faţă de autorităţile publice de toate nivelurile şi faţă de angajatori, şi nu li se subordonează.

       În această ordine de idei, art. 9 din aceeaşi lege dispune că
sindicatul este în drept, de sine stătător, să-şi elaboreze şi să-şi
aprobe statutul şi regulamentele administrative, să-şi stabilească
structura şi să-şi aleagă independent reprezentanţii, să-şi formeze aparatul, să-şi desfăşoare activitatea şi să-şi elaboreze programul de acţiuni.

Privitor la reluarea funcţiei de preşedinte al Comitetului sindical de către salariat, după restabilirea lui în serviciu de către
instanţa de judecată, este de remarcat următoarele.

Încetarea contractului individual de muncă cu salariatul care
deţine concomitent şi funcţia de preşedinte al comitetului sindical de la unitate nu trebuie să condiţioneze sau să constituie
temei sau motiv de încetare a mandatului de preşedinte al Comitetului sindical. Cu alte cuvinte, principiul libertăţii şi al activităţii independente a sindicatului nu admite asemenea cazuri de încetare a mandatului de preşedinte al Comitetului sindical (pe
motivul încetării contractului individual de muncă). Cu toate că,
în practică, sunt cunoscute asemenea cazuri, inclusiv litigioase,
examinarea şi soluţionarea lor ţine de competenţa organelor sindicale (conferinţe, adunări sindicale) care au ales preşedintele Comitetului sindical.

Potrivit art. 37 din Legea sindicatelor, pentru încălcarea legislaţiei cu privire la sindicate, a statutelor sindicatelor sau aplicarea legislaţiei în măsură să împiedice realizarea garanţiilor stabilite în activitatea sindicatelor, persoanele cu funcţii de răspundere ale autorităţilor publice, patronatului şi sindicatelor, răspund în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În acest context, este de reţinut că plângerile cu privire la încălcările prevederilor Legii sindicatelor, ale altor acte normative cu privire la sindicate, ale statutelor sindicatelor, se examinează de instanţele judecătoreşti. Acestea (plângerile) se înaintează de către organele sindicale respective şi de alte organe de supraveghere şi control asupra respectării legislaţiei muncii.