FAQ Category: Întrebări RO

Pentru situaţia DVS, legiuitorul a prevăzut o posibilitate de suspendare a contractului individual de muncă, reglamentată prin art.78 lit.b) şi art.75 a Codului Muncii.

Astfel, la iniţiativa DVS, puteţi solicita suspendarea contractului individual de muncă, prin acordarea concediului pentru îngrijirea membrului bolnav al familie cu durata de pînă la un an. Pentru a beneficia de acest drept, este necesar să depuneţi cerere scrisă pe numele angajatorului, cu indicarea perioadei pentru care solicitaţi suspendarea contractului individual. La cerere se anexează certficatul medical al instituţiei medicale abilitate în emiterea acestora, ce confirmă starea de sănătate a membrului de familie. Cererea şi certificatul medical le prezentaţi la cancelarie, pentru a fi înregistrate.

Ulterior, angajatorul va emite ordin (dispoziţie,decizie,hotărîre) prin care va confirma suspendarea contractului individual de muncă cu DVS. Acest ordin se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, cel tîrziu la data suspendării. Pe durata suspendării contractului individual de muncă, drepturile şi obligaţiile părţilor, cu excepţia prestării muncii şi plăţii drepturilor salariale ( salariu, spor, alte plăţi), continuă să existe, dacă prin contractul colectiv al întreprinderii nu se prevede altfel.

La expirarea perioadei pentru care aţi solicitat suspendarea contractului individual de muncă, DVS, veţi reveni la locul de muncă ocupat anterior şi veţi recăpăta toate drepturile şi obligaţiile salariale.

Modificările şi completările la Codul Muncii, survenite prin Legea nr.52 din 01.04.2016, stabilesc, printr-un nou art. 551, un şir de garanţii pentru salariaţii angajaţi pe o durată determinată, contribuind la limitarea tratamentul defavorizant faţă de salariaţii angajaţi pe CIM pe durată determinată.

Astfel, pe lîngă alte garanţii, prin aliniatul 5, se stabileşte obligativitatea angajatorul să informeze salariaţii şi reprezentanţii acestora, printr-un anunţ public, plasat, pe panoul informativ la sediul întreprinderii şi la filiale, precum şi pe pagina web a acesteia, despre funcţiile vacante apărute la întreprindere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data apariţiei lor. În acest mod, DVS, în condiţii egale cu ceilalţi salariaţi, veţi putea accede la funcţiile date, şi obţine, evident, dacă corespundeţi cerinţelor înaintate funcţiilor date, locul de muncă, pe care vi-l dorinţi.

Ţinem a menţiona, că prin art.47 al Codului Muncii, refuzul neîntemeiat de angajare este interzis. Totodată, refuzul angajatorului de a vă oferi funcţia, se întocmeşte în formă scrisă şi poate fi contestat în instanţa de judecată.

Conform Statului FSCRE Cap.XII, art.66 p.4 , preşedintele comitetului sindical se alege de către membrii comitetului sindical nemijlocit, din componenţa membrilor săi. În caz, că preşedintele comitetului sindical, se retrage din funcţie(demisie, concediere, schimbarea locului de trai sau de muncă, pierderea legăturii cu sindicatul, avansarea în funcţie de conducere a unităţii, a administraţiei publice, deces etc.), conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al organizaţiei sindicale primare Cap. VI, art.6.3.12, membrii comitetului sindical, vor alege,din componenţa sa, un alt preşedinte sau vor împuternici executarea funcţiilor preşedintelui către vicepreşedintele, pentru perioada de legimitate a comitetului sindical.

Pentru suplinirea locului vacant de membru în cadrul comitetului sindical, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al organizaţiei sindicale primare Cap.V, art.5.4, se va convoca adunarea sindicală, de competenţa căreia este alegerea membrilor comitetului sindical şi a comisiei de cenzori.

Calitate de membru de sindicat implică nu doar drepturi,ci şi obligaţii. Una din obligaţii este achitarea cotizaţiei lunare de membru. Activitatea sindicatelor este regelementată prin legislaţia naţională şi internaţională. Aspectele specifice ale sindicatului naţional-ramural conform art.8 şi 9 a Legii Sindicatelor, sunt reglementate prin Statut. Astfel, Statutul FSCRE, prin Capitolul XI, art.55, stabileşte, mărimea cotizaţiei lunare de membru de 1% din salariu brut al salariatului. Colectarea cotizaţiilor şi transferul pe contul de decontarea a organizaţiei sindicale este efectuată conform art.390 al.3 al Codului Muncii, de către angajator. Reţinerea cotizaţiei de la membru de sindicat se face în baza cererii salariatului, prin care se confirmă acordul de plată a cotizaţiei. Cererea este prezentată în contabilitatea întreprinderii.

Salariatul are dreptul la demisie, desfacerea contractului individual de muncă din propria iniţiativă, prin cerere scrisă şi înregistrată în ordinea stabilită în întreprindere, depusă cu 14 zile calendaristice înainte. Termenul dat începe din ziua următoare înregistrării cererii. Totodată, legislaţia acordă dreptul salariatului la retragerea cererii de demisie. Conform ultimelor modificări ale Codului Muncii, prin art. 85 alin. 4, se stabileşte termenul de 7 zile calendaristice în care salariatul îşi poate retrage cererea sau să depună o nouă cerere, prin care să o anuleze pe prima. Termenul dat începe de la data depunerii cererii de demisie.

Ca regulă generală, munca în zilele de repaus este interzisă. Însă, art.104 al Codul Muncii, stabileşte modul şi cazurile în care, ca excepţie, se admite atragerea salariaţilor la muncă în zilele de repaus.

Munca în zilele de repaus, conform art.104 al Codului Muncii, se consideră muncă suplimentară, deoarece este prestată în afara duratei normale a timpului de muncă. Limita anuală a orelor suplimentare nu poate fi mai mare de 120 de ore într-un an calendaristic, iar în cazuri exepţionale, cu acordul reprezentanţilor salariaţilor, poate fi extinsă pînă la 240 de ore.

Tot odată, art.104 CM prevede expres, cazurile cînd salariatul poate fi atras la munca suplimentară.

Pentru efectuarea lucrărilor necesare apărării ţării, preîntîmpinării unei avarii de producţie sau înlăturarea consecinţelor unei avarii de producţie sau calamităţi naturale, efectuarea lucrărilor situaţiilor ce ar perecicla funcţionarea serviciilor de aprovizionare cu apă, energie electrică, de canalizare, poştale, de telecomunicaţii şi informatică, a căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport comun, a instalaţiilor de disctribuire a combustibilului, a unităţilor medico-sanitare – atragerea la munca suplimentară se dispune de către angajator, fără acordul salariatului.

Pentru unele situaţii, atragerea salariatului la muncă se efectuiază, doar cu acordul scris al acestuia şi anume :

1) pentru finalizarea lucrului început care, din cauza unei reţineri neprevăzute legate de condiţiile tehnice ale procesului de producţie, nu a putut fi dus pînă la capăt în decursul duratei normale a timpului de muncă, iar întreruperea lui poate provoca deteriorarea sau distrugerea bunurilor angajatorului sau ale proprietarului, a patrimoniului municipal sau de stat;
2) pentru efectuarea lucrărilor temporare de reparare şi restabilire a dispozitivelor şi instalaţiilor, dacă deficienţele acestora ar putea provoca încetarea lucrului pentru un timp nedeterminat şi pentru mai multe persoane;
3) pentru efectuarea lucrărilor impuse de apariţia unor circumstanţe care ar putea provoca deteriorarea sau distrugerea bunurilor unităţii, inclusiv a materiei prime, materialelor sau produselor;
4) pentru continuarea muncii în caz de neprezentare a lucrătorului de schimb, dacă munca nu admite întrerupere. În aceste cazuri, angajatorul este obligat să ia măsuri urgente de înlocuire a salariatului respectiv.

În alte cazuri, neprevăzute de legislaţie, atragerea la muncă suplimentară se admite doar cu acordul scris al salariatului şi reprezentanţilor salariatului.

Pentru atragerea la muncă suplimentară, angajatorul emite ordin (dispoziţie, decizie, hotărîre) motivat, ce se aduce la cunoştinţă salariaţilor sub semnătură.

Conform art.158 al Codului Muncii, dacă salariatul primeşte salariu lunar fix, atunci munca suplimentară va fi retribuită cel puţin în mărimea unui salariu pe unitate de timp sau remuneraţia de o zi, dacă munca suplimentară a fost în limitele normelor lunare a timpului de muncă. Însă, dacă munca prestată a fost peste norma lunară a timpului de muncă, se va achita mărimea dublă a salariului pe unitate de timp sau a remuneraţiei de o zi peste salariu.

Salariatul are dreptul, în baza cererii scrise, la o altă zi liberă, ce nu va fi retribuită.