MD-2012, mun. Chișinău, str. 31 August 1989, nr.129

  secretariat@fscre.md       (022)26-65-76

De - adminfscre

Cine poate beneficia de pensia anticipată și în ce condiții?

Prin Legea 208 din 6 decembrie 2021 a fost modificată  Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, după cum urmează:

A fost introdusă o nouă categorie de pensie – „pensie anticipată pentru carieră lungă.”

Dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin. (1), adică bărbații – 39 de ani, femeile -35,6 ani, iar începînd cu 1 iulie 2022 – 36 de ani, indiferent de vîrstă.

La calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate pentru carieră lungă nu se iau în calcul perioadele necontributive (perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus; perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia; perioada de îngrijire a unui copil pînă la vîrsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore în caz de deces al ambilor părinţi; perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională; perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, de către tutore sau curator, până la angajarea în funcția de asistent personal; perioada de rezidențiat în învățămîntul postuniversitar obligatoriu; perioadele de activitate necontributive în funcția de judecător și procuror de pînă la 31 decembrie 2005; perioadele în care au fost realizate pînă la 1 ianuarie 1999 – de îngrijire a unui invalid de gradul I, a unui copil invalid sub vîrsta de 16 ani sau a unei persoane care a depășit vîrsta de 75 de ani și studiul în instituţiile de învăţămînt superior de zi).

Cuantumul pensiei anticipate pentru carieră lungă se stabilește în aceleași condiții în care se stabilește cel al pensiei pentru limită de vârstă.

Pensia anticipată pentru carieră lungă se acordă de la data depunerii cererii. La data îndeplinirii cumulative a condițiilor pentru acordarea pensiilor pentru limită de vârstă se acordă, la cerere, pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor necontributive asimilate și a celor contributive.

 S-a schimbat mecanismul indexării pensiilor.

Pensiile se vor indexa anual la 1 aprilie. Coeficientul de indexare va constitui creșterea anuală a indicelui prețurilor de consum pentru anul precedent anului indexării. Coeficientul de indexare se stabilește de către Guvern.

Pensiile vor fi majorate anual, la 1 aprilie, cu un supliment de solidaritate, în sumă fixă –  o componentă a pensiei care nu se indexează. Cuantumul acestuia variază anual în funcție de indexarea și majorarea pensiei calculate și de evoluția pensiei minime”

Astfel, suma fixă se va determina prin indexarea cuantumului pensiei medii cu 50% din creșterea produsului intern brut în termeni reali în anul precedent și se va stabili de către Guvern.

Cheltuielile pentru majorarea pensiilor vor fi achitate achitate din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

S-au efectuat modificări și la compartimentul solicitării pensiei. Așadar, cererea de acordare a pensiei poate fi depusă în formă electronică cu aplicarea semnăturii electronice, prin intermediul portalului guvernamental unic al serviciilor publice, al portalului guvernamental al cetățeanului ori al paginii web oficiale a Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu excepția persoanelor care şi-a stabilit domiciliul într-un stat cu care Republica Moldova nu are încheiat un acord privind asigurările sociale și în cazul stabilirii pensiilor de urmaș, pensiei speciale și pensiei anticipate pentru carieră lungă. Pensia se stabilește în baza datelor din contul personal al asiguratului, gestionat în conformitate cu Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.

Persoana care şi-a stabilit domiciliul într-un stat cu care Republica Moldova nu are încheiat un acord privind asigurările sociale sau reprezentantul său desemnat prin procură depune cererea de pensionare, actul de identitate din sistemul național de pașapoarte şi celelalte acte necesare la organul teritorial de asigurare socială de la ultimul domiciliu din Republica Moldova, cererea fiind înregistrată în mod obligatoriu.

 Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă de organul teritorial de asigurări sociale şi semnată de conducătorul acestuia, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

 Important e că cererea de pensionare, depusă poate fi retrasă de persoana care a depus-o, până la emiterea deciziei de stabilire a pensiei.

S-a majorat și termenul de acordare a dreptului la pensie pentru limită de vîrstă – de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea şi actele necesare au fost depuse, în termen de 90 de zile de la această dată (anterior 30 de zile).

La pensia de dizabilitate – de la data emiterii deciziei de încadrare în grad de dizabilitate a Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau a structurilor sale teritoriale de încadrare în grad de dizabilitate, dacă cererea şi actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la această dată. În cazul în care data încadrării în gradul de dizabilitate nu coincide cu data începerii expertizei medicale, pensia de dizabilitate se stabileşte de la data începerii expertizei medicale, dacă cererea cu actele necesare a fost depusă în termen de 90 de zile de la data constatării dizabilității.

Începînd cu 1 ianuarie 2022 se vor recalcula pensile stabilite după 1 ianuarie 1999 și pînă la 1 ianuarie 2019, cu stagiul de cotizare după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, de la 5 pînă la 7 ani.

Totodată, începînd cu 1 ianuarie 2022, pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă/pensie de dizabilitate în condițiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des dect o dată la doi ani, cu condiția că pensia calculată conform formulelor din anexe, părți integrante ale prezentei legi, este mai mare decât pensia aflată în plată!

De la 1 ianuarie 2022 va avea loc și reexaminarea pensiilor de dizabilitate, stabilite până la 1 ianuarie 2022, în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, conform eșalonării prevăzute în tabelul nr. 12 din Lege:

 Perioada de stabilire a pensiilor
Pensiile stabilite/ reexaminate până la 1 ianuarie 1999Pensiile stabilite după 1 ianuarie 1999 și până la 1 ianuarie 2022
Anul în care va fi efectuată reexaminarea pensiei2022 (1 ianuarie)2023  (1 ianuarie)2024 (1 ianuarie)
Stagiu de cotizare după realizarea dreptului la pensie de dizabilitatede la 2 anide la 7 anide la 2 ani până la 7 ani

Cererea de reexaminare a pensiei pentru limită de vârstă, precum și cererea de reexaminare a pensiei de dizabilitate se depun la organul teritorial de asigurări sociale de la domiciliul asiguratului sau, în formă electronică, prin intermediul portalului guvernamental unic al serviciilor publice, al portalului guvernamental al cetățeanului ori al paginii web oficiale a Casei Naționale de Asigurări Sociale.

 Pentru persoana care şi-a stabilit domiciliul în străinătate: beneficiarul de pensie va completa certificatul de viaţă şi îl va semna la autoritatea administrației publice locale, la un notar public sau la misiunea diplomatică/oficiul consular al Republicii Moldova de pe teritoriul statului de domiciliu sau la subdiviziunile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale, care va autentifica faptul că acest document a fost semnat personal de către titularul drepturilor sociale.

De - adminfscre

Aș vrea să aflu în ce cazuri legislația prevede suspendarea statutului de persoană asigurată al salariatului?

Asigurarea medicală în materia raporturilor de muncă, în condițiile legii, constituie o garanție a salariatului. Art.9 alin.1 lit.o) din CM stabilește că salariatul are dreptul la asigurarea medicală obligatorie, în modul prevăzut de legislația în vigoare.

Statutul de persoană asigurată reprezintă pentru persoana fizică temei de a beneficia de serviciile medicale prevăzute în programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală.

Potrivit cerințelor pct.34 subpct.1) din Regulamentul privind acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1246/2018 (în redacția Hotărârii Guvernului nr.931/2020), statutul de persoană asigurată pentru persoanele angajate se suspendă la încetarea raporturilor de muncă (art.81 CM) sau la suspendarea raporturilor de muncă conform art.6 alin.4 lit.e) și i) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Astfel, art.6 alin.4 lit.e) și i) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede în mod concret că statutul de persoană asigurată se suspendă în cazul:

  • încorporării în serviciul militar în termen (art.76 lit. e) CM)
  • suspendării contractului individual de muncă, cu excepția suspendării în circumstanțe ce nu depind de voința părților, suspendării din inițiativa salariatului în caz de aflare în concediul pentru îngrijirea unui membru al familiei bolnav cu durata de până la doi ani conform certificatului medical ( art.78 aln.1 lit.b) CM) și în caz de aflare în concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani (art.78 alin.1 lit.a) CM)

Prin urmare, este de observat că statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală pentru persoanele angajate se suspendă atât la încetarea raporturilor de muncă în cazurile invocate de art.81CM la care se atribuie:

  • încetarea CIM în circumstanțe ce nu depind de voința părților conform art.82CN
  • încetarea CIM prin acordul scris al părților potrivit art.82¹ CM
  • demisia în concordanță cu cerințele art.82CM
  • concedierea în temeiurile art.86 alin. 1
  • suspendare a CIM prin acordul părților art.77 lit. a)-f) CM
  • suspendarea CIM la inițiativa unei părți art.78 alin.1) lit.b¹)-f) și alin.2 lit.a)-c) CM
  • și în alte cazuri prevăzute de legislație

Potrivit art.6 alin.4 din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală se suspendă, de asemenea, în cazul:

  • radierii persoanei asigurate din evidența nominală a persoanelor neangajate asigurate de către Guvern
  • atingerii vârstei de 18 ani;
  • persoanelor care au achitat prima de asigurare în sumă fixă pentru anul respectiv de gestiune la 31 decembrie;
  • expirării unui an de la data de achitare stabilită pentru prima de asigurare în formă de contribuție procentuală la salariu şi la alte recompense şi/sau în cazul neachitării acesteia;
  • neprezentării, conform legislaţiei în vigoare, a dărilor de seamă fiscale pe o perioadă ce depăşeşte un an;
  • suspendării activităţii unităţii sau lichidării unității în temei legal;
  • decesului persoanei asigurate.

Salariaţii al căror statut de persoană asigurată a fost suspendat conform alin. (4) lit. f) – i) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, se atribuie la categoria persoanelor care sunt obligate să se asigure în mod individual.

De - adminfscre

Acumulând 24 de ore lucrate suplimentar, salariatul a solicitat ca acestea să nu îi fie compensate prin adăugarea unui spor la salariu, ci cu timp liber corespunzător. Am putea să îi acordăm acestui salariat nu trei zile complete de repaus (8h*3=24h), ci să compensăm aceste 24 de ore în alt mod, oferindu-i posibilitatea să lucreze şase zile cu o durată redusă (4h*6= 24h)?

În corespundere cu cerinţele art. 157 CM remunerarea muncii suplimentare se face în cazul retribuirii muncii pe unitate de timp (cu salariu tarifar sau cu salariul funcţiei) pentru primele două ore, se retribuie în mărime de cel puţin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului pe unitate de timp, iar pentru orele următoare – cel puţin în mărime dublă.

În cazul retribuirii muncii în acord cu aplicarea sistemului tarifar de salarizare, pentru munca suplimentară se plătește un adaos de cel puţin 50% din salariul tarifar al salariatului de ca­tegoria respectivă, remunerat pe unitate de timp pentru primele 2 ore, şi în mărime de cel puţin 100% din acest salariu tarifar  pentru orele următoare, iar cu aplicarea sistemelor netarifare salarizare – de 50% pentru primele 2 ore şi, respectiv, 100% a cuantumul minim garantat al salariului pe unitate de timp sectorul real – pentru orele următoare.

 În fine, e relevant de menționat că potrivit noii reguli cuprinse în art. 104 alin. (8) CM se admite ca în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă să fie prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentară cu ore libere, cu acordul scris al părților. În acest caz, orele libere vor fi acordate în decurs de 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare.

Prin urmare, cele 24 de ore lucrate suplimentar de către salariatul care ulterior a solicitat compensarea lor cu timp liber în decurs de 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare, pot fi folosite prin acordul scris al părților cu aplicarea diferitor modalități acceptate de părţile semnatare, inclusiv cu posibila aplicare a modalităţi enunţate de autorul întrebării (ce nu contravine legislaţiei muncii).

De - adminfscre

Un maistru se deplasează cu automobilul propriu sau transport public la oficiul întreprinderii pentru a da darea de seamă și este implicat în accident rutier. Se consideră acest caz ca accident de muncă?

Prin accident de muncă se înţelege un eveniment care a produs vătămarea violentă a organismului salariatului (leziune, stres psihologic, electrocutare, arsură, degerare, asfixiere, intoxicaţie acută, leziuni corporale provocate de insecte şi animale, de calamităţi naturale etc.), ca urmare a acţiunii unui factor de risc (însuşire, stare, proces, fenomen, comportament) propriu unui element al sistemului de muncă (executant, sarcini de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă) şi care a condus la pierderea temporară sau permanentă a capacităţii de muncă ori la decesul salariatului, survenit în cazurile stabilite prin art.3 Capitolul I al Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1361 din 22.12.2005.

Litera d) a Regulamentului menționat, stabilește că va fi considerat accident de muncă, accidentul survenit în timpul deplasării de la domiciliu la lucru și invers, doar cu transportul oferit de unitate, în modul stabilit, precum și în timpul îmbarcării sau debarcării din acest mijloc de transport.

Deplasarea cu transportul personal, referitor la care este contract de locațiune cu întreprinderea, se va considera deplasarea cu transport de serviciu.

Dacă în procesul de cercetare a accidentului se va constata că salariatul, se deplasa cu transport public sau cu automobilul personal, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, atunci se va clasifica ca accident de muncă.

De - adminfscre

Salariatul concediat deţinea şi funcţia de preşedinte al Comitetului sindical din unitate (pe baze obşteşti). După aproape trei ani de judecată, a fost repus în funcţia deţinută în baza contractului individual de muncă. În această perioadă, la iniţiativa şi sub conducerea angajatorului, a fost ales un nou preşedinte al Comitetului sindical, convenabil conducerii instituţiei respective şi autorităţii publice locale. Vă rog să ne spuneţi dacă, în asemenea caz, salariatul restabilit în serviciu poate să-şi reia funcţia de preşedinte al Comitetului sindical?

Alegerea preşedintelui comitetului sindical ţine, în exclusivitate, de competenţa sindicatului. Or, alegerea unui preşedinte al Comitetului sindical, cu implicarea angajatorului sau a autorităţilor publice, nu se potriveşte cu principiul libertăţii sindicale.

Libertatea sindicală implică dreptul lucrătorilor de a-şi alege
reprezentanţii în deplină libertate (independenţă), adică după propria voinţă şi convingere. Mai mult, este prerogativa organizaţiei sindicale de a stabili condiţiile pentru alegerea liderilor săi, iar autorităţile publice, angajatorii, reprezentanţii acestora trebuie să se abţină de la orice ingerinţă în exercitarea dreptului sindicatelor de a-şi alege liber reprezentanţii, aşa cum garantează Convenţia nr. 87 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical (ratificată de către Republica Moldova prin Legea nr. 593-XIII din 26.09.1995).

Aceste prevederi ale dreptului internaţional sunt transpuse,
în măsură deplină, în legislaţia naţională. Astfel, potrivit art. 5 din
Legea sindicatelor, acestea din urmă sunt independente în activitatea lor, inclusiv faţă de autorităţile publice de toate nivelurile şi faţă de angajatori, şi nu li se subordonează.

       În această ordine de idei, art. 9 din aceeaşi lege dispune că
sindicatul este în drept, de sine stătător, să-şi elaboreze şi să-şi
aprobe statutul şi regulamentele administrative, să-şi stabilească
structura şi să-şi aleagă independent reprezentanţii, să-şi formeze aparatul, să-şi desfăşoare activitatea şi să-şi elaboreze programul de acţiuni.

Privitor la reluarea funcţiei de preşedinte al Comitetului sindical de către salariat, după restabilirea lui în serviciu de către
instanţa de judecată, este de remarcat următoarele.

Încetarea contractului individual de muncă cu salariatul care
deţine concomitent şi funcţia de preşedinte al comitetului sindical de la unitate nu trebuie să condiţioneze sau să constituie
temei sau motiv de încetare a mandatului de preşedinte al Comitetului sindical. Cu alte cuvinte, principiul libertăţii şi al activităţii independente a sindicatului nu admite asemenea cazuri de încetare a mandatului de preşedinte al Comitetului sindical (pe
motivul încetării contractului individual de muncă). Cu toate că,
în practică, sunt cunoscute asemenea cazuri, inclusiv litigioase,
examinarea şi soluţionarea lor ţine de competenţa organelor sindicale (conferinţe, adunări sindicale) care au ales preşedintele Comitetului sindical.

Potrivit art. 37 din Legea sindicatelor, pentru încălcarea legislaţiei cu privire la sindicate, a statutelor sindicatelor sau aplicarea legislaţiei în măsură să împiedice realizarea garanţiilor stabilite în activitatea sindicatelor, persoanele cu funcţii de răspundere ale autorităţilor publice, patronatului şi sindicatelor, răspund în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În acest context, este de reţinut că plângerile cu privire la încălcările prevederilor Legii sindicatelor, ale altor acte normative cu privire la sindicate, ale statutelor sindicatelor, se examinează de instanţele judecătoreşti. Acestea (plângerile) se înaintează de către organele sindicale respective şi de alte organe de supraveghere şi control asupra respectării legislaţiei muncii.

De - adminfscre

Pensionarul muncește în baza contractului de muncă pe durată determinată. Data încetării contractului va fi ziua de sâmbătă, zi de odihnă. Care va fi data încetării acestui contract de muncă ce urmează a fi indicată în ordinul de eliberare a acestuia? Este necesară preavizarea respectivului salariat?

Din conţinutul art.82 lit.f) al Codului muncii (CM) rezultă că contractul individual de muncă (CIM) pe durată determinată în caz de expirare a termenului acestuia încetează în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor – de la data prevăzută în contract, cu excepţia cazului când raporturile de muncă continuă de fapt şi nici una dintre părţi nu a cerut încetarea lor.

Referitor la data corectă ce ţine de încetarea CIM pe durată determinată în cazul dat, necesită de reţinit că potrivit art.14 alin.(2) CM dacă ultima zi a termenului (inclusiv a CIM) este o zi nelucrătoare, atunci ziua expirării termenului CIM se consideră prima zi lucrătoare imediat următoare.

Altfel spus, în cazul când termenul CIM pe durată determinată coincide cu una din zilele de repaus săptămânal prevăzute de art.109 alin.(l) CM, atunci ziua expirării termenului acestui contract se consideră prima zi lucrătoare imediat următoare.

Se cere de precizat că legislaţia muncii nu prevede remunerarea acestei zile lucrătoare în cazul aplicării prevederilor art.14 alin.(2) CM (expuse supra).

Referitor la preavizarea salariatului în legătură cu expirarea termenului CIM,  art.184 CM prevede cazurile și termenii în care angajatorul este obligat să preavizeze salariatul, sub semnătură, despre intenția sa de a desface contractul individual de muncă încheiat pe o durată nedeterminată sau determinată. Însă în cazul dat, eliberarea pensionarului urmează nu din motivele stabilite în al.1 art.184, ci în legătură cu expirarea termenului CIM în temeiul art.82 lit. f), fapt ce exclude aplicarea obligatorie de către angajator a preavizării cu 14 zile calendaristice înainte.