Arhive: FAQs

Conform art.18 (1) al Statului FSCRE, primirea în sindicat se face în mod individual în baza unei cereri în scris, iar achitarea lunară a cotizaţiilor este una din obligaţiile membrului de sindicat.

Reglementare juridică a situaţiei cînd salariatul achită cotizaţii, însă, în comitetul sindical nu este cererea de aderare, o găsim, doar în practica judiciară şi anume, în Hotărârea № 2-ra-2297/11 din 14.12.2011 al Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, prin Hotărârea dată, instanța de judecată a confirmat, că achitarea cotizaţiilor sindicale sunt temei juridic ce confirmă calitatea de membru de sindicat pentru salariat.

În acest context, DVS, beneficiaţi de aceleaşi drepturi ca şi toţi membrii de sindicat din întreprinderea unde activaţi.

Ana MOLDOVANU, consilier superior în Departamentul protecție social-economică al CNSM

Conform Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive.

 Perioadele necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare sânt:

1. perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus;
2. perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia, dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993;
3. perioada de îngrijire a unui copil pînă la vîrsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore în caz de deces al ambilor părinţi;
4. perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională.
5. perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, de către tutore sau curator, până la angajarea în funcția de asistent personal, inclusiv:
6. de la 1 ianuarie 1999 pînă la 1 ianuarie 2008 – perioada de îngrijire a unui copil invalid cu gradul de severitate I (întîi) pînă la vîrsta de 16 ani;
7. de la 1 ianuarie 2008 pînă la 1 ianuarie 2013 – perioada de îngrijire a unui copil invalid cu gradul de severitate I  (întîi) pînă la vîrsta de 18 ani;
8. de la 1 ianuarie 2013 – perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vîrsta de 18 ani;

• perioada de rezidențiat în învățămîntul postuniversitar obligatoriu;
• perioadele de activitate necontributive în funcția de judecător și procuror de pînă la 31 decembrie 2005;
• perioadele în care au fost realizate, până la 1 ianuarie 1999:
• îngrijirea unui invalid de gradul I, a unui copil invalid sub vîrsta de 16 ani sau a unei persoane care a depășit vîrsta de 75 de ani;
•  studiul în instituţiile de învăţămînt superior de zi (institute, universități, academii);
• participarea la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova în perioada 2 martie – 13 august 1992, care se include în stagiul de cotizare în mărime triplă.

Perioadele asimilate stagiului de cotizare enumerate nu pot însuma în total mai mult de 8 ani, cu excepția perioadei de îndeplinire a serviciului militar prin contract, perioadei de îngrijire a unui copil pînă la vîrsta de 3 ani, perioadei de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă, perioadei de activitate necontributivă în funcția de judecător și procuror de pînă la 31 decembrie 2005.

În stagiul de cotizare, pe lîngă perioadele specificate, se includ următoarele activități și perioade realizate pînă la 1 ianuarie 1999:

• activitatea în calitate de membru de colhoz, indiferent de caracterul şi de durata programului de muncă. La calcularea vechimii în muncă  în colhoz din perioada posterioară anului 1965, în cazul în care membrul de colhoz, nemotivat, nu a îndeplinit minimul stabilit, se ia în calcul perioada de prestare efectivă a activităţii;
• activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie confirmată de către secretariatele consiliilor de administraţie ale uniunilor respective;
• activitatea  în calitate de slujitor şi lucrător al cultelor, începînd cu 1 aprilie 1992.

Perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus și perioada de rezidențiat în învățămîntul postuniversitar obligatoriu la determinarea venitului mediu lunar asigurat începând cu 1 ianuarie 1999 se ia în considerare salariul minim lunar pe țară la data calculării pensiei. Salariul minim pe țară, începînd cu 1 ianuarie 2023, este egal cu 4000 de lei.

Pentru perioadele: de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia; de îngrijire a unui copil până la vârsta de 3 ani de către unul din părinți sau de tutore în caz de deces al ambilor părinți; de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, de către tutore sau curator, până la angajarea în funcția de asistent personal; de activitate necontributive în funcția de judecător și procuror de pînă la 31 decembrie 2005 – la determinarea venitului mediu lunar asigurat începând cu 1 ianuarie 1999 se ia în considerare salariul mediu lunar pe țară la data calculării pensiei. Salariul mediu lunar pe țară pentru anul 2022 constituie 10529,1 lei.

Stagiul de cotizare se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuții, în mărimile stabilite, la bugetul asigurărilor sociale de stat și împărțirea sumei obținute la 12. În cazul în care suma anuală a contribuțiilor achitate este mai mică decât suma anuală a contribuțiilor calculate din salariul minim lunar pe țară stabilit de legislație, stagiul de cotizare se calculează proporțional sumei achitate.

Pentru persoanele angajate în sectorul agrar în baza contractului individual de muncă, perioada de activitate cu caracter sezonier se include în stagiul de cotizare, considerîndu-se un an de cotizare, cu condiția ca suma anuală a contribuțiilor să nu fie mai mică decît suma anuală a contribuțiilor calculate din salariul minim pe ţară stabilit de legislație. În cazul în care suma anuală a contribuțiilor achitate este mai mică decît suma anuală a contribuțiilor calculate din salariul minim pe ţară stabilit de legislație, stagiul de cotizare se calculează proporțional sumei achitate.

Pentru persoanele care au desfășurat activități peste hotarele republicii şi au fost supuse asigurărilor sociale în aceste state, perioada de lucru peste hotare li se include în stagiul de cotizare, dacă aceasta este prevăzut în acordurile încheiate între Republica Moldova şi aceste tari sau în convențiile internaționale.

Munca prestată pe teritoriul fostei URSS până la 1 ianuarie 1992 se echivalează cu munca prestată în Republica Moldova.

Munca prestată după 1 ianuarie 1992 se include în stagiul de cotizare dacă au fost achitate contribuții de asigurări sociale.

Codul Muncii prin art.85 alin.1 stabilește că salariatul are dreptul la demisie – desfacere a contractului individual de muncă, cu excepţia prevederii alin.(4¹), din proprie iniţiativă, anunţînd despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu 14 zile calendaristice înainte. Curgerea termenului menţionat începe în ziua imediat următoare zilei în care a fost înregistrată cererea.

Totodată, alin.2 art.85 prevede că în caz de demisie a salariatului în legătură cu pensionarea, cu stabilirea gradului de dizabilitate, cu concediul pentru îngrijirea copilului, cu înmatricularea într-o instituţie de învăţămînt, cu trecerea cu traiul în altă localitate, cu îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 14 ani sau a copilului cu dizabilităţi, cu alegerea într-o funcţie electivă, cu angajarea prin concurs la o altă unitate, cu încălcarea de către angajator a contractului individual şi/sau colectiv de muncă, a legislaţiei muncii în vigoare, angajatorul este obligat să accepte demisia în termenul redus indicat în cererea depusă şi înregistrată, la care se anexează documentul respectiv ce confirmă acest drept.

Dacă demisia dvs nu este pe temeiurile enunțate în alin.2, atunci alin.3¹, vă oferă o posibilitate de a desface contractul individual de muncă înainte de termenul de 14 zile calendaristice, prin semnarea unui acord cu angajatorul.

Totodată menționăm, că prin semnarea acordului de încetare a contractul individual de muncă înainte de termenul de 14 zile calendaristice, veți pierde dreptul stabilit prin alin.4 art.85, de a vă  retrage cererea sau să depuneți o nouă cerere, prin care să o anulați pe prima timp de 7 zile calendaristice de la data depunerii cererii de demisie.

Norma art. 14 alin. (4) CM stabileşte că dacă ultima zi a ter­menului este o zi nelucrătoare, atunci ziua expirării termenului se consideră prima zi lucrătoare imediat următoare.

Altfel spus, dacă ultima zi a perioadei de probă cade într-o zi nelucrătoare (la care se referă zilele de repaus săptămânal – sâm­bătă şi duminică conform art. 109 alin. (1) CM şi zilele de săr­bătoare nelucrătoare potrivit art. 111 alin. (1) CM), atunci ziua expirării perioadei de probă se consideră prima zi lucrătoare imediat următoare.

În speţă, dacă ultima zi a perioadei de probă este o zi nelucră­toare (din care face parte ziua de repaus săptămânal duminica enunțată de cititorul revistei), în astfel de circumstanțe ziua expi­rării respectivei perioade de probă se va considera, din punct de vedere juridic, prima zi lucrătoare imediat următoare (care este de regula, luni, dacă această zi nu se va suprapune cu vreo zi de sărbă­toare nelucrătoare, aşa cum s-a întâmplat la concret cu sărbătorile naţionale marcate în zilele de luni – 2 şi 9 mai 2022, datorită cărora prima zi lucrătoare imediat următoare se va considera marţi).

Articolul 76¹ din Codul muncii (CM) (în redacţia Legii m.353/2022 care a intrat în vigoare la 01.03.2023) stabilește că în peri­oada aflării în concediu de maternitate, prin derogare de la art.76 lit.a) CM (conţinutul căruia se invocă mai jos), salariata are dreptul de a continua sau de a relua activitatea de muncă în baza cererii scrise, cu prezentarea conclu­ziei medicale privind starea de sănătate, eliberată de către instituţia medico- sanitară pe a cărei listă este înregistrată, şi de comun acord cu angajatorul. Termenul în care salariata își continuă sau își reia activitatea de muncă în perioada concediului prenatal nu va depăși 36 de săptămâni de sarcină, ter­men stabilit prin ordinul emis de către angajator la data recepționării cererii salariatei.

La cererea scrisă a salariatei care desfășoară activitate în perioada aflării în concediu de maternitate, depusă până la expirarea termenului prevăzut (36 de săptămâni), contractul ei individual de muncă (CIM) se sus­pendă prin ordinul angajatorului din ziua solicitării, cu aplicarea ulterioară a condițiilor prevăzute în art.76 lit.a) CM, ce stipulează că în cazul aflării femeii în concediu de maternitate, CIM se suspendă în circumstanțe ce nu depind de voința părților.

Altfel spus, pentru desfășurarea corectă a activității de muncă de către femeia gravidă în perioada aflării acesteia în concediu de maternitate, părţile CIM trebuie să respecte următoarele condiţii legale:

• salariata urmează să depună o cerere scrisă pe numele angajatorul prin care solicită continuarea sau reluarea activității sale de muncă în perioada concediului prenatal;
• anexarea de către semnatară la cererea sa scrisă a concluziei medicale privind starea ei de sănătate, eliberată de către instituția medico-sanitară (policlinica etc.) pe a cărei listă este înregistrată ca pacientă;
• obținerea de către respectiva salariată a acordului angajatorului (ex­primat, de regulă, printr-o rezoluție scrisă a conducătorului entității privind acceptarea cererii scrise a semnatarei);
• termenul în care salariata îşi va continua sau îşi va relua activitatea sa de muncă în perioada concediului prenatal nu va depăşi 36 de săptămâni de sarcină;
• termenul în care salariata îşi va desfăşura activitatea de muncă în perioada concediului prenatal (în intervalul de 36 de săptă­mâni de sarcină) se stabileşte prin ordinul emis de către angajator la data recepționării cererii scrise a semnatarei vizate și adus a cunoştinţa salariatei, sub semnătură sau prin altă modalitate, care permite confirmarea recepţionării/înştiinţării în termenul fixat în or­din.

Remarcăm, că potrivit art.2 alin.4² și art.16 alin.7 și 8 din Legea nr.289/2004 privind îndemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale (în redacția Legii nr.353/2022 care a intrat în vigoare la 01.03.2023) sunt stabilite pentru respectiva salariată următoarele garanții sociale:

• dreptul la îndemnizația de maternitate se stabilește indiferent de realizarea venitului asigurat pentru perioada concediului de maternitate;
• indemnizația de maternitate se calculează din venitul asigurat al unuia dintre soți, care va determina un cuantum mai mare al îndemnizației de maternitate;
• pentru perioada concediului de maternitate care se suprapune cu perioada în care femeia a realizat un venit asigurat, se achită îndemnizația de maternitate.

Din cuprinsul normei art. 81 alin. (3) CM decurge că contractul individual de muncă (CIM) încetează în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărârii) angajatorului, care se aduce la cunoştinţă salariatului, sub semnătură, cel târziu la data eliberării din serviciu, cu excepţia cazului în care salariatul nu lucrează până în ziua eliberării din serviciu (absenţă nemotivată de la serviciu, privaţiune de libertate etc.).

Totodată art. 93 lit. b) CM prevede că salariatul are dreptul de a avea acces liber şi gratuit la datele sale personale, inclusiv dreptul la copie de pe orice act juridic care conţine datele sale personale, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Prin urmare, salariatul al cărui CIM a încetat în legătură cu demisia sa conform art. 85 CM este în drept să solicite şi să primească de la fostul său angajator copia deciziei privind eliberarea lui din lucru.

Solicitarea de către fostul salariat a copiei deciziei privind demisionarea lui se face, de regulă, în baza unei cereri atât scrise, cât şi în baza unei cereri expuse verbal.

Depunerea obligatorie doar a unei cereri scrise privitor la solicitarea de către fostul salariat a copiei ordinului privind încetarea CIM cu acesta – nu este stipulată expres de normele
legislaţiei muncii în vigoare.

Totodată, e de menţionat că potrivit art. 65 alin. (2) CM depunerea obligatorie a unei cereri scrise din partea salariatului este prevăzută în cazul solicitării copiei de pe ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) de angajare a acestuia, pe care angajatorul este obligat să o elibereze şi legalizeze în modul stabilit, în termen de 3 zile lucrătoare.

La fel, depunerea obligatorie de către salariat a unei cereri scrise este stipulată în cazul solicitării certificatului cu privire la munca în cadrul unităţii respective conform art. 67 CM, pe care angajatorul este obligat să-l elibereze gratuit salariatului în termen de 3 zile lucrătoare.

Aşadar, angajatorul trebuie să-i elibereze solicitantului copia deciziei privind demisia sa, atât în baza unei cereri scrise (depunerea căreia nu este obligatorie), cât şi în temeiul unei cereri expuse verbal (care în cazul dat a fost deja înaintată angajatorului).